vineri, 30 aprilie 2010

EPISODUL 10. ANUAR NR.5

1.2. Antecedente literare (continuare)
Îmi este destul de greu să selectez din fiecare număr al Anuarului articolul cel mai nimerit pentru a fi reprodus. În Anuarul nr.5, am 11 articole semnate şi patru nesemnate , din totalul de 27. M-am decis, până la urmă, să postez articolul „Întreprinzători bănişoreni”, în care vorbesc despre oameni de azi ai satului şi anume, despre acei care am considerat că pot constitui un exemplu pentru ceilalţi.

ÎNTREPRINZĂTORI BĂNIŞORENI
Chiar fără să ia cunoştinţă de apelul meu din numărul 4 al Anuarului: „Să profităm de intrarea în Uniunea Europeană şi să ne clădim o viaţă prosperă la noi în sat”, şi fără nici o legătură cu afilierea noastră la această uniune de state, bunul simţ i-a îndemnat pe câţiva din consătenii noştri să-şi investească banii agonisiţi la lucru în ţară sau în străinătate, în mici afaceri. Ei sunt:


Cadar Cătalin , băiatul Iosivii Florii Petri Moaşii, născut în 1972, absolvent a unei şcoli profesionale de tâmplărie, şi a unui curs de bucătar (în armată), căsătorit, cu doi copii. A plecat în anul 2002 în Italia, la Bologna, unde s-a angajat ca muncitor necalificat la o fermă de cai. După numai o lună de stat în Italia, şi-a adus şi soţia, care s-a angajat în agricultură, tot ca muncitor necalificat. Mai târziu au venit acolo şi alţi bănişoreni, în final numărul lor ajungând la 7. Au stat acolo 4 ani. Cei doi soţi câştigau împreună 1700 de euro pe lună. Cătălin, nu numai că a câştigat nu numai bani frumoşi, raportaţi la ţara noastră, dar a şi deschis ochii larg şi şi-a ascuţit auzul pentru învăţa cât mai multe. Întors acasă, cu banii câştigaţi şi-a cumpărat 6 ha de teren arabil de la Szabo, la care, ulterior, a adăugat alte hectare, ajungând în prezent la 11. Şi-a cumpărat mai multe utilaje agricole: tractor, plug, disc, remorcă, combină, cositoare. În decembrie 2006, şi-a luat 80 de oi, pe care vrea să le înmulţească . Doreşte să-şi amenajeze o fermă agro-zootehnică modernă. Primii paşi i-a făcut, deja. Investiţiile de până acum i-au adus profit. Profitul va creşte, cu siguranţă, pe măsură ce se va dezvolta şi va aplica într-o măsură tot mai mare metode agro-zootehnice moderne. Îi dorim mult succes şi mai dorim să-l imite cât mai mulţi bănişoreni.


Peştean Felician (a Muscanului).
După cum veţi vedea, reportajul este efectuat în două etape: august 2007 şi mai 2008,
August 2007. A terminat şi el o şcoală profesională. A practicat diverse meserii în fabrici din Câmpina şi Bucureşti. Inteligent, îndemânatic şi iscoditor, şi-a însuşit temeinic meseriile pe care le-a practicat şi nu numai. După Revoluţie, a început amenajarea unui atelier mecanic şi de tâmplărie, în Bănişor, la casa părintească. De la tatăl său a moştenit un banc de tâmplărie şi câteva scule rudimentare. A cumpărat, de la diverse întreprinderi de stat, utilaje vechi, sortite casării, le-a reparat şi transformat singur, dotându-se cu toate utilajele necesare: gater (cu macara pentru manevrat buştenii), ferestrău circular, maşină de rindeluit, maşină de frezat în lemn, maşină de şlefuit, strung, aparat de sudură, maşină de găurit verticală şi probabil şi altele pe care nu le-am reţinut la o prezentare pe fugă. Ne-a demonstrat că toate sunt în stare de funcţionare. Am văzut şi trei obiecte făcute de el: o poartă metalică sofisticată, structura din lemn de susţinere a acoperişului unei terase şi o scară de lemn, neterminată, pentru accesul de la parterul la etajul unei locuinţe. Mi s-au părut foarte bine executate. Nu mă aşteptam să găsesc în Bănişor un astfel de exemplu de meseriaş policalificat, în stare să facă aproape orice. Gospodăria frumoasă pe care o are, denotă prosperitate, ceea ce înseamnă că afacerea merge bine. Îi dorim să se dezvolte. Ori ce sat are mare nevoie de servicii ca ale lui.

Mai 2008 – Am revenit la Filu. I-am pozat utilajele din atelier, după care, a ţinut neapărat să-mi arate via lui şi cabana pe care şi-o construieşte la Viile Bătrâne. Ne-am dus acolo cu o maşină a lui de teren, din categoria maşini de epocă. Are o vie frumoasă, pe spaliere, iar cabana are fundaţia turnată. De şi ploua mărunt şi nu am avut nici un adăpost, am băut acolo un pahar de vin şi am admirat frumoasele privelişti care se deschid asupra Bănişorului şi asupra Marinului. La rugămintea mea m-a dus până în Marin, pe care nu-l mai văzusem de aproximativ 50 de ani. Am fost plăcut impresionat de schimbările pe care le-a suferit satul în această ultimă jumătate de veac


Cadar Victor (a Hatii)
August 2007 - Şi-a construit o brutărie, fabrică pâine şi o vinde în Bănişor şi în satele din jur. A ţinut să-mi dăruiască şi mie una, abia ieşită din cuptor, rumenă, caldă şi foarte gustoasă. Eram în trecere. Am făcut o vizită pe fugă, în brutărie. Am rămas impresionat de ce am văzut. Brutăria este construită după toate regulile de bună fabricaţie aplicate în industria alimentară: fluxuri bine determinate pentru materia primă, produsul finit şi personal. Sunt respectate, cu rigurozitate, regulile de higienă. Mi-a făcut plăcere să văd vestiarele pentru bărbaţi şi cele pentru femei, grupurile sanitare, sala de mese, magazia de materie primă (făină), cuptorul de pâine, personalul corespunzător echipat. Aşa cum arată casa „patronului”, văzută doar din exterior şi de la distanţă, denotă că afacerile îi merg bine. Cum să nu meargă bine o brutărie bine făcută, bine exploatată şi bine condusă, într-o ţară de mari mâncători de pâine?

Mai 2008 – L-am vizitat din nou pe Victor ca să-mi notez câteva date personale privitoare la el, pe care n-am avut răgazul să i le cer, anul trecut.
S-a născut în anul 1944. A absolvit 7 clase la Şcoala din Bănişor şi Şcoala de Şoferi din Oraşul Dr. Petru Groza (Streiul de azi). A lucrat ca şofer la Hunedoara, Teliuc, Vârşolţ, Cluj, Brad, Şimleul Silvaniei, Zalău.. S-a căsătorit în anul 1967 cu Gordan Ana a Iosifii Ioanii Natului, din Bănişor. Au împreună un băiat, care este căsătorit şi lucrează, în prezent, la societatea tatălui său. S-a pensionat, de boală, în anul 1991. În anul 2000, a construit trei camere, lipite de casa, în care a amenajat o brutărie. Brutăria avea un cuptor cu vatră cu o capacitate de 100 de pâini pe zi. În 2006, a făcut un împrumut în bancă şi a construit actuala brutărie, cu o capacitate de 2000 de pâini pe zi, care să corespundă normelor europene.. Fabrică, zilnic, aproximativ 1200 de pâini pe care le desface în raza comunei Bănişor.


Torcaş Ioan (ginerele Ioanii Mitrii Florii).
August 2007 - A fost sfăt la biserica din sat. A renunţat la slujba de la biserică şi s-a apucat de afaceri. Îşi construieşte, sub Roncea, o fermă modernă de vaci de lapte. A început-o în 2005. Am fost pe şantier. Era seară, se lăsa întunerecul. Ioane lucra singur. Singur a făcut o mulţime de lucruri. Lucrează de dimineaţa până seara. Nu oboseşte. Spune că-i place. Grajdul este într-o fază avansată de construcţie. Va fi o construcţie modernă, după toate regulile europene. A primit un credit de numai 3000 de euro de la o fundaţie olandeză. Aceiaşi fundaţie îi acordă şi asistenţă tehnică. A cumpărat deja 5 vaci de lapte rasa Red Holsten. Mai are încă 5 vaci şi 4 viţei. Deocamdată, le ţine în grajdul din sat. Laptele de la vaci îl vinde cu 0,58 lei litru. Puţin! Îl ajută în toate soţia lui Ana. Sunt amândoi harnici şi optimişti. Vor reuşi, cu siguranţă.

Mai 2008 – Am vizitat ferma lui Ioan, împreună cu socrul şi cu soţia lui Ana. Este gata. O puteţi vedea în poza de mai jos. Am încercat o adăpătoare automată: merge! Mulsul se efectuează mecanic. Laptele muls este refrigerat într-o instalaţie specială. Urina de la vaci se evacuează pe jgheaburi special amenajate într-un bazin din exterior. Cele 12 vaci erau pe Coaste. În grajd erau doi viţeluşi, iar în curtea fermei păşteau două viţele. Ana, economistul fermei, mi-a declarat, bucuroasă, că li se colectează întreaga cantitate de lapte (aproximativ 400 l pe zi) cu preţul de 1 leu/litru, ceea ce, deocamdată , îi satisface. Au un profit modest, speră să reuşească să îşi plătească toate datoriile şi să se dezvolte în viitor.





PORT POPULAR DIN BĂNIŞOR

Port 1936

Port 1940


Port1943

Port 1955
                                                        
 
                                                   Ansamblul de dansuri "Bănişorul" 1996 

2 comentarii:

Anonim spunea...

*Pentruca "EPISODUL" este mai mult decit interesant , am incercat alternativa bifarii in patratelul respectiv "de mai multe ori "
! nu merge
**Pe la noi s-ar spune harnicilor Banisoreni :
" COL HA CAVOD , BE ATZLAHA "
in traducere libera :
" toata cinstea si mult noroc"

Artemiu Vanca spunea...

Multumesc, Muki.Te-am ghicit?

Trimiteţi un comentariu