duminică, 20 mai 2018

EXCURSIE ÎN CHINA (VI)



3.1 Templul Lingyin

Se mai numeşte Templul Izolarea Sufletelor, este în oraşul Hangzhou, al patrulea oraş vizitat, şi este cel mai mare şi vechi templu buddhist din China. El aparţine, de fapt, ramurii buddhiste Chan,  un amestec de buddhism şi confucianism.
A fost construit pe Muntele  Wulin,  unde, în anul 328 d.Hr., un călugăr indian a înfiinţat o mănăstire. Primii călugări au trăit şi s-au rugat în grote naturale şi artificiale săpate în acest munte, sub piscul Feliai Feng, în traducere „Vârful care a venit în zbor”. Se numeşte aşa deoarece acest pisc fiind identic cu unul din India, călugărul indian şi-a imaginat că el a zburat de acolo. Călugării din acea epocă, au sculptat în munte numeroase statui ale lui Buddha, care s-au păstrat până în zilele noastre. Templul construit ulterior de ei, a fost distrus şi reconstruit de 16 ori, în decursul anilor.
În timpul Revoluţiei Culturale, templul a scăpat de furia Gărzilor Roşii, graţie intervenţiei lui Ciu Enlai, prim-ministru din acea perioadă. În prezent, el este inclus atât în circuitul religios, în sensul că în el se slujeşte, cât şi în cel turistic.



Grotele şi sculpturile de la Feliai Feng. În toate este reprezentat un Buddha.  Îm buddhism există 27 de Budhha,  înaintea lui Buda Gautama, fondatorul buddhismului. El este ultimul. Fiecare are un alt al doilea nume pe care mi-e imposibil să le memorez. Se numeşte doar Buddha, fără al doilea nume, o persoană care a atins Iluminarea.  Statuile de aici şi din templu îl pot reprezenta pe Buddha Gautama la diferite vârste şi în diferite posturi, sau pe alţi Buddha.

Acesta este Buddhai sau Budhha cel Vesel.  A fost, la bază, călugăr budist chinez, care a trăit între anii 907-963 d.Hr.


Am cumpărat şase mici statuete cu Buddhai în diferite ipostaze. Vă redau una dintre ele. E simpatic,     nu-i aşa? Parcă îl şi aud cântând: Lume, lume, / Soro lume…..


Un alt Buddha sculptat în stâncă.

 


Una dintre clădirile (sălile) templului Lingyin, văzută printre copaci . Este înaltă şi are un acoperiş triplu. Templu este un adevărat complex cu trei astfel de clădiri, aşezate pe munte,  una în spatele celeilalte, şi cu câteva  laterale.


Interiorul Sălii Regilor Cereşti, din clădirea cu acelaşi nume. E înaltă de 36 metri şi are tavanul sprijinit de coloane groase, colorate. De el atârnă steaguri mari şi fâşii de pânză cu ciucuri, franjuri şi înscrisuri pe ele.

 Buddha Gautama aurit, cea mai mare statuie a lui Buddha şezând. Se află pe un altar în Sala Regilor Cereşti





Trei Regi Cereşti. Sunt patru: al estului, vestului, sudului şi nordului. Fiecare are 91 de fii ţi 8 generali. În mitologia chineză există 36 de ceruri.  În cel mai înalt stă Împăratul de Jad, conducătorul cerului şi zeitatea supremă în Taoism. Vede şi aude tot în univers şi se spune că a creat pe chinezi din lut galben. Aşa ni-l imaginăm şi noi pe Dumnezeu, la fel a creat şi El pe Adam şi Eva. Chinezii au şi o zeitate care s-a jertfit pentru mântuirea lor. La fel ca Isus Hristos. Ciudate asemănări! Din mitologia lor aflăm şi cum s-a creat Universul: Brahma, o zeitate foarte importantă a lor, a clocit ca o cloşcă un ou cosmic din care a eclozat întregul Univers.



Pe munte, deasupra Sălii Regilor Cereşti, despărţit de un coridor lung mărginit de pomi (bambuşi) se află Sala Marii Înţelepciuni, la fel de mare ca şi prima. În ea se află un Buddha pe tron (posibil Buddha Shakyamuni, numele religios al lui Buddha), flancat de două vestale.


 Unul dintre cei câţiva războinici de acest fel din Sala Marii Înţelepciuni.

În stânga coridorului care separă cele două săli se află Sala celor Cinci sute de Arhaţi (Arhat este o persoană care a atins Nirvana).  Sunt 500 de statui de bronz reprezentând 500 de persoane care nu seamănă una cu alta. Impresionant!



 Un Budha într-un altar, şi o parte din Arhaţi



 Alţi Arhaţi




Un alt altar, un alt Buddha (s-ar putea să fie tot Shakyamuni). Se spune că aceşti Buddha au fost sculptaţi în lemn de camfor. Pe aceste altare am văzut depuse ofrande sub formă de portocale şi mere, frumos aranjate în câte un vas. Am mai văzut persoane rugându-se în faţa lor. Am aflat că se roagă la cele Trei Nestemate: Buddha, Dharma (învăţăturile lui Buddha) şi Sangha (sfânta comunitate spirituală). N-am înţeles cum ajută fiecare dintre ele!





Încă o serie de Arhaţi

O zeitate feminină.  S-ar putea să fie Regina Tera (Mama Pământ) sau Bătrâna Doamnă Murg, care, înainte de încarnare, dă morţilor o licoare şi aceştia uită tot ce au trăit. Personajul cărţii lui Mo Yan, despre care v-am vorbit, se pare că nu a luat această licoare pentru că el îşi aminteşte tot ce a trăit în reîncarnările anterioare



Ultimii Arhaţi. Am ţinut să-i pozez pe toţi (aproape pe toţi) ca să fiţi impresionaţi ca şi mine de numărul şi varietatea fizionomiilor lor. 

 Călugăr buddhist de grad mare.





Călugăr buddhist de grad mai mic. 


Citeşte mai mult >>

duminică, 13 mai 2018

EXCURSIE ÎN CHINA (V)




3. Religiile chineze
Principalele religii chineze sunt Taoismul, Confucianismul şi Buddhismul.
Taoismul, cea mai veche dintre ele, practica venerarea cerului  Exista  credinţa că cerul este o forţă superioară, iar în cinstea ei se ridicau altare unde se făceau ofrande. Împăratul era considerat Fiul Cerului. Taoismul include şi credinţe preluate din foarte bogata mitologie chineză, care constau în venerarea animalelor, a soarelui, lunii, pământului şi stelelor şi a mai multor zeităţi. El a fost religie oficială până la căderea dinastiei Qing. Feng  Shuiul este o practică taoistă care cunoaşte o puternică recrudescenţă în zilele noastre.
Confucianismul nu este atât o religie  cât o culegere de percepte morale (virtuţi), propovăduite de Confucius (551 Î.Hr. – 479 î.Hr.), principalele fiind: pietatea filială, respectul faţă de frate, loialitatea, înţelepciunea, iubirea, curajul.
Buddihsmul a fost importat din India în cursul secolului III d.Ch. El se bazează pe învăţăturile lui Buddha (560-480 î.Hr.). Esenţa acestor învăţături sunt Nirvana şi Reîncarnarea. Nirvana înseamnă perfecţiunea şi este starea pe care se străduiesc să o atingă buddhiştii urmând căile trasate de Buddha şi învăţăturile lui. Reîncarnarea înseamnă că sufletele oamenilor trec după moarte în alţi oameni sau alte fiinţe.
Eroul principal al romanului „Obosit de viaţă, obosit de moarte” al cărui autor este scriitorul chinez laureat al Premiului Nobel, Mo Yan, după ce fost omorât de comuniştii în timpul Reformei Agrare, se reîncarnează succesiv în măgar, taur, porc, câine şi maimuţă, apoi  din nou om, parcurgând toate etapele istoriei comuniste chineze: Reforma Agrară (1949-1952), Marele Pas Înainte (1958), Revoluţia Culturală (1966-1976) şi  Perioada Den Xiaoping de reforme politice şi economice, de după moartea lui Mao Zedong (1976).  
Budismul  a adoptat şi câteva zeităţi şi animale sacre din credinţele populare cere l-au precedat. Există numeroase „şcoli” buddhiste, între care există diferenţe mai mult sau mai puţin semnificative. În China există circa 102 milioane de buddhişti. Majoritate templelor religioase din China, atâtea câte au supravieţuit campaniei de demolare a lor din timpul Revoluţiei Culturale, sunt buddhiste.
3.1 Templul Cerului
L-am vizitat în aceeaşi zi ploioasă în care am vizitat Oraşul Interzis şi Palatul de Vară. Este situat în partea de sud a Beijingului, în plin oraş. Este, de fapt, un complex taoist, construit în anul 1420 de  împăratul Yongle, în interiorul unui parc ce se întinde pe o suprafaţă de 270 ha, înconjurat de un zid de piatră. Destinaţia lui a fost să servească îndeplinirii ceremonialului de rugăciune pentru recolte bogate, care avea loc de două ori pe an, la solstiţiul de primăvară şi la echinocţiul de iarnă. Cel care se ruga era împăratul, iar prezenţi erau doar membrii ai curţii imperiale. Cel mai important dintre edificiile complexului este Templul de rugăciuni pentru recolte Bogate. El a fost distrus de un incendiu şi reconstruit în 1889. Acum el este simbol al Beijingului şi este inclus pe lista monumentelor care fac parte din patrimoniul UNESCO-
Fac o paranteză ca să menţionez că multe alte temple au fost reconstruite, ca urmare a unor incendii sau a unor distrugeri cauzate de războaie,  şi absolut toate au fost  reabilitate de mai multe ori. Înfăţişarea impecabilă de azi li se datorează Jocurilor Olimpice de Vară din 2008, pe care le-a găzduit China.

După intrarea în parc, accesul la Templu se face printr-un coridor acoperit, având grinzile transversale şi cele lateralele de susţinere ale acoperişului pictate.
 Poarta principală de acces


      Templul de rugăciune pentru recolte  bogate este o clădire circulară, având un diametru de 3o m şio înălţime  de 38 m. Este realizat prin îmbinări de stâlpi, grinzi şi scânduri din lemn, fără a folosi cuie. Are un acoperiş în trei trepte din olane smălţuite de culoare albastră, ce simbolizează cerul. Este înconjurat de trei terase, la trei nivele, prevăzute cu balustrade de marmură, la care se ajunge pe scări din acelaşi material.






Scările de acces 

 
Balustrade




 Pe cele două cordoane de sub ultimul acoperiş, sunt pictaţi dragoni şi păsări Pheonix, care îi simbolizează pe împărat, respectiv pe împărăteasă. Am admirat interiorul prin uşa deschisă, intrarea în sala de rugăciune fiind blocată cu un cordon. Am putut observa că  tavanul, foarte frumos pictat, este susţinut spre mijloc de patru coloane groase, pictate, ce simbolizează anotimpurile, şi, spre margine, de 12 stâlpi, mai subţiri, coloraţi în roşu, ce simbolizează lunile anului. Peretele circular este şi el în întregime pictat. Am fotografiat, dar n-a ieşit nimic., din cauza luminii slabe din sală. 

 Sunt două astfel de clădiri situate pe o parte şi alta a celei centrale ale căror destinaţii iniţiale n-am reuşit să le aflu. Ele adăpostesc acum obiecte de cult religios şi fotografii şi texte referitoare la istoria templului.   

Poartă de acces în templu de pe una din părţile laterale ale lui, identică cu cea principală
Citeşte mai mult >>

marți, 8 mai 2018

EXCURSIE ÎN CHINA (IV)


  
2.3 Palatul de vară
  Este situat la 12 Km de Beijing şi a fost reşedinţa de vară a împăraţilor din dinastia Qing. A fost construit în anul 1750 de împăratul Qianlong Este situat într-un parc imens, numit şi Grădina Armoniei Cultivate, şi este  compus din temple, pavilioane, pagode situate pe malul unui lac artificial. Pământul provenit din săparea lacului formează o colină în apropierea lui, numită a Longevităţii.
 Cea mai celebră locatară a palatului a fost împărăteasa văduvă Cixi, singura împărăteasă din istoria Chinei ajunsă la putere. Înainte de a fi soţie de împărat a fost concubină. Ea a construit, pe lac, o corabie de marmură, cu bani deturnaţi de la marina militară. Drept urmare, flota chineză, prost echipată, a fost învinsă de cea japoneză, într-o bătălie navală care a urmat. Pe vreme aia , la chinezi, nu era DNA.
Palatul a fost inclus, în anul1998, în patrimoniul mondial UNESCO
Am vizitat parcul în aceeaşi zi în care am vizitat Oraşul interzis. Nu mai ploua, dar vremea era mohorâtă şi rece. Ghinion!

Am intrat în parc. Se vede lacul şi Muntele Parfumat, cu o pagodă şi cu Pavilionul Buddha Parfumat în vârful lui. În dreapta este o parte din Coridorul Cel Lung.
Pagoda şi Pavilionul aduse aproape cu ajutorul aparatului de fotografiat.


Poarta de intrare în zona administrativă a parcului


Leul de la intrarea pe poartă. În Buddhism, religia chineză predominantă, leul este simbolul puterii,consecvenţei şi curajului. Sub laba leului este un glob, dacă este mascul sau un pui de leu, dacă este vorba de o leoaică. La chinezo exista credinţa că leii îşi alăptează puii prin labă.

Pavilionul Fericirii şi Longevităţii, în faţă cu un Dragon, simbolul împăratului, Pasărea Pheonix, simbolul împărătesei şi un vas cu apă pentru stingerea incendiilor. Numeroase astfel de vase erau şi în Oraşul Interzis.  Chinezii numesc Pasărea Pheonix „ Fenghuang” . La ei, ea  e un animal fantastic şi are cioc de cocoș, gușă de rândunică, gât de șarpe, pe trup desene ca de dragon, coadă de pește; din față arată ca o lebădă, din spate ca un unicorn, iar spinarea pare de broască ţestoasă. Vă daţi seama câte încrucişări au fost necesare ca să se ajungă la un astfel de rezultat?  Mă întreb cum de unele dintre ele au fost posibile?!.
Aici se vede , în întregime, Coridorul cel Lung. Are o lungime de 728 m.  A fost făcut să ferească de soare şi ploaie feţele împărăteşti care mergeau dintr-o parte la alta a parcului.

Coridorul este împodobit, pe grinzile acoperişului şi pe cele laterale din interior, cu 14.000 de picturi. Din nou o cifră mare! De fiecare dată, indiferent despre ce realizare e vorba, trebuia să fie una care să ne lase cu gura căscată.


Podul cu 17 Arce, care face legătura dintre mal şi o insulă de pe lac. Are 150 m lungime şi are montaţi pe el  544 de lei de piatră.

Piatra Falimentului. Pietrele sunt un element decorativ foarte frecvent în parcurile chinezeşti. Despre această piatră se spune că un nobil chinez şi-a cheltuit toată averea ca s-o extragă din munte şi s-o transporte pe proprietatea sa. Nu i-au ajuns bani şi a abandonat-o pe traseu. A recuperat-o unul dintre împăraţii Qing şi a montat-o aici. Cei cu şepcile roşii nu sunt suporteri ai echipei de fotbal a Universităţii Cluj, ci turişti chinezi.


Pomi înfloriţi pe faleza lacului.
 Corabia de marmură este o reproducere a unui vas cu zbaturi. Nu pluteşte ci stă pe fundul lacului. Împărăteasa Cixi îşi bea aici ceaiul.

Împărăteasa Cixi, mai numită şi Lady Dragon. Se păstra frumoasă pentru că îşi ungea faţa cu o cremă obţinută din praf de perle. Am vizitat şi noi un atelier de prelucrare a perlelor, unde am făcut această poză după un portret aflat pe un perete al magazinului de desfacere al atelierului. 

Podul din Jad. Chinezii au mult jad, altfel nu şi-ar fi permis să construiască un pod din el. Am vizitat şi un atelier de prelucrare al jadului. 

Aceasta este poarta pe care se intră pe strada Suzhou din parc. Suzhou este un oraş din delta fluviului Yangtze, care este supranumit Veneţia Orientului sau Oraşul Parcurilor, pe care l-am vizitat şi noi. Vă plac porţile chinezeşti? Nu seamănă cu cele maramureşene. 

 Chioşc de pe strada Suzhou

Un colţ de lac (Am vrut să zic: Un colţ de Rai.)



Citeşte mai mult >>

duminică, 6 mai 2018

EXCURSIE ÎN CHINA (III)


2.4 Mormintele împăraţilor dinastiei Ming
Sunt amplasate la 40 Km nord  de Beijing, în apropierea Zidului Chinezesc. Sun 13 morminte (mausoleuri) răspândite pe o suprafaţă de 40 km pătraţi. Primul care şi-a construit un mausoleu aici a fost Împăratul Yongle (1403-1424), tot una cu cel ce a mutat capitala imperiului de la Nanjing la Beijing (1403) şi a construit Oraşul Interzis. Mausoleul lui, cel mai mare dintre toate, este la Changling şi este cel pe care l-am vizitat.
Se ajunge la mausoleu parcurgând Calea Sacră, o alee lungă de aproximativ 3,5 km, pe care sunt aliniate, de o parte şi alta, 24 de animale din piatră albă, considerate sacre, şi 12 statui de miniştri şi generali merituoşi, din acelaşi material.
Mausoleul Împăratului Yongle este un complex impresionant care se întinde pe câteva hectare şi este înconjurat de un zid de piatră. În el se intră pe o singură poartă şi are în interior două pavilioane şi mausoleul propriu zis, un turn care adăposteşte  în subteranele lui mormântul împăratului. Acesta nu se poate vizita, el ne fiind excavat până la această dată şi nu se ştie când se va excava sau dacă se va excava vreodată.
Dacă eşti bogat, vrei să te pomenească  lumea şi după moarte,  îţi construieşti un mormânt mare care să dăinuie cât lumea. Numele împăratului Yogle ar fi fost oricum pomenit pentru meritele sale istorice, deci nu avea neapărat nevoie de un asemenea mormânt.  Singurii care au motive s-o facă sunt cei care nu lasă alte urme în viaţă. Este motivul pentru care  câţiva ţigani şi câţiva români parveniţi din Târgu Jiu şi-au construit morminte somptuoase, de un kitsch desăvârşit, în cimitirul unde am şi eu locul de veci.
În timpul vizitei ne-am bucurat de un timp frumos, fapt care sper că a influenţat în bine calitatea pozelor.


Poarta Dragonului, de intrare pe Calea Sacră 

 Ţestoasă de sub poartă, în spate cu u coloană marea şi grea, care, mi-am închipuit eu - căci n-am avut de unde să aflu adevărul – este cea prin intermediul căreia susţine cerul. Să fie aşa?





Patru coloane de acest fel sunt dispuse imediat după poartă, două câte două de o parte şi alta a aleii. Coloanele sunt identice şi pe fiecare este încolăcit un dragon şi fiecare are în vârf cu un animal pe care n-am putut să-l identific..
Partea dinspre prima poartă a aleii 



Ana lângă un elefant de pe Calea Sacră.  În buddhism, elefantul reprezintă puterea regală, forţa, demnitatea, răbdarea, smerenia. De asemenea, in arta feng-shui el este un animal care aduce noroc, longevitate si fericire.  Noroc, fericire şi ani mulţi, Ana! 

 Eu lângă un animal fantastic de pe Calea Sacră. Ghidul chinez ne-a spus că rostul animalelor fantastice este să sperie  şi să se lupte cu spiritele rele. N-a lătrat la mine, semn că nu m-a confundat cu unul dintre ele.





Ultima Porţiune a Căii Sacre cu statui de miniştri şi generali merituoşi 

 Ana lângă un general, care n-o bagă în seamă.





Nici mie nu-mi acordă nici o atenţie ministrul lângă care m-am pozat. Nu-mi dau seama ce ţine în mână?! Dacă ar fi român, ar ţine în mână, cu siguranţă, un plic. 



Poarta Pheonix, de ieşire de pe Calea Sacră 



Spre poarta de intrare în mausoleul de la Changling 

 Poarta Favorii Eminente, poarta interioară a mausoleului. N-am aflat de ce se numeşte „a Favorii Eminente”, aşa cum de multe ori n-am aflat semnificaţia exactă ale altor denumiri de clădiri. Presupun că e vorba de favoarea pe care i se face împăratului, ajuns pe o năsălie de aici, de a i se acorda un tratament eminent (cel mai bun, deosebit)





Altar pentru ofrande, din curtea mausoleului. Uşa este pe partea opusă. 


Sala Favorii Eminente în care au loc ceremoniile de înmormântare şi cele aniversare. Aici sunt expuse obiecte descoperite în mormintele care au fost excavate ale altor împăraţi.



Statuia Împăratul Yongle din Sala Favorii Eminente 



Turnul Sufletului, cel care adăposteşte mormântul Împăratului Yongle.  Împreună cu el au fost înmormântate acolo şi 16 concubine, unele de vii. 


Această piatră se află la parterul Turnului şi pe care  e scris numele împăratului. Aşa cum am mai spus, mormântul împăratului se află  undeva la subsol, sub această piatră. Dacă  s-ar fi excavat ca să se descopere intrarea aş fi intrat şi eu, aşa cum am intrat şi în Piramida lui Keops când am fost în Egipt.

  



Vase de ceremonial aflate în  faţa Turnului 

Imagine de pe terasa Turnului. Munţii din zare sunt cei pe creasta cărora şerpuieşte Marele Zid.
Citeşte mai mult >>