2.3 Palatul de vară
Este
situat la 12 Km de Beijing şi a fost reşedinţa de vară a împăraţilor din
dinastia Qing. A fost construit în anul 1750 de împăratul Qianlong Este situat
într-un parc imens, numit şi Grădina Armoniei Cultivate, şi este compus din temple, pavilioane, pagode situate
pe malul unui lac artificial. Pământul provenit din săparea lacului formează o
colină în apropierea lui, numită a Longevităţii.
Cea mai celebră locatară a palatului a fost
împărăteasa văduvă Cixi, singura împărăteasă din istoria Chinei ajunsă la
putere. Înainte de a fi soţie de împărat a fost concubină. Ea a construit, pe
lac, o corabie de marmură, cu bani deturnaţi de la marina militară. Drept
urmare, flota chineză, prost echipată, a fost învinsă de cea japoneză, într-o
bătălie navală care a urmat. Pe vreme aia , la chinezi, nu era DNA.
Palatul a fost
inclus, în anul1998, în patrimoniul mondial UNESCO
Am vizitat
parcul în aceeaşi zi în care am vizitat Oraşul interzis. Nu mai ploua, dar vremea
era mohorâtă şi rece. Ghinion!
Am intrat în parc. Se vede lacul
şi Muntele Parfumat, cu o pagodă şi cu Pavilionul Buddha Parfumat în vârful
lui. În dreapta este o parte din Coridorul Cel Lung.
Pagoda
şi Pavilionul aduse aproape cu ajutorul aparatului de fotografiat.
Poarta de intrare în
zona administrativă a parcului
Leul de la intrarea
pe poartă. În Buddhism, religia chineză predominantă, leul este simbolul
puterii,consecvenţei şi curajului. Sub laba leului este un glob, dacă este
mascul sau un pui de leu, dacă este vorba de o leoaică. La chinezo exista
credinţa că leii îşi alăptează puii prin labă.
Pavilionul Fericirii şi
Longevităţii, în faţă cu un Dragon, simbolul împăratului, Pasărea Pheonix,
simbolul împărătesei şi un vas cu apă pentru stingerea incendiilor. Numeroase
astfel de vase erau şi în Oraşul Interzis. Chinezii numesc Pasărea Pheonix „ Fenghuang” .
La ei, ea e un animal fantastic şi are
cioc de cocoș, gușă de rândunică, gât de șarpe, pe trup desene ca de dragon,
coadă de pește; din față arată ca o lebădă, din spate ca un unicorn, iar
spinarea pare de broască ţestoasă. Vă daţi seama câte încrucişări au fost
necesare ca să se ajungă la un astfel de rezultat? Mă întreb cum de unele dintre ele au fost
posibile?!.
Aici se vede , în
întregime, Coridorul cel Lung. Are o lungime de 728 m. A fost făcut să ferească de soare şi ploaie
feţele împărăteşti care mergeau dintr-o parte la alta a parcului.
Coridorul este împodobit, pe grinzile acoperişului
şi pe cele laterale din interior, cu 14.000 de picturi. Din nou o cifră mare!
De fiecare dată, indiferent despre ce realizare e vorba, trebuia să fie una
care să ne lase cu gura căscată.
Podul cu 17 Arce,
care face legătura dintre mal şi o insulă de pe lac. Are 150 m lungime şi are
montaţi pe el 544 de lei de piatră.
Piatra Falimentului.
Pietrele sunt un element decorativ foarte frecvent în parcurile chinezeşti.
Despre această piatră se spune că un nobil chinez şi-a cheltuit toată averea ca
s-o extragă din munte şi s-o transporte pe proprietatea sa. Nu i-au ajuns bani
şi a abandonat-o pe traseu. A recuperat-o unul dintre împăraţii Qing şi a
montat-o aici. Cei cu şepcile roşii nu sunt suporteri ai echipei de fotbal a
Universităţii Cluj, ci turişti chinezi.
Pomi înfloriţi pe faleza lacului.
Corabia
de marmură este o reproducere a unui vas cu zbaturi. Nu pluteşte ci stă pe
fundul lacului. Împărăteasa Cixi îşi bea aici ceaiul.
Împărăteasa
Cixi, mai numită şi Lady Dragon. Se păstra frumoasă pentru că îşi ungea faţa cu
o cremă obţinută din praf de perle. Am vizitat şi noi un atelier de prelucrare
a perlelor, unde am făcut această poză după un portret aflat pe un perete al
magazinului de desfacere al atelierului.
Podul din Jad.
Chinezii au mult jad, altfel nu şi-ar fi permis să construiască un pod din el.
Am vizitat şi un atelier de prelucrare al jadului.
Aceasta este poarta
pe care se intră pe strada Suzhou din parc. Suzhou este un oraş din delta
fluviului Yangtze, care este supranumit Veneţia Orientului sau Oraşul
Parcurilor, pe care l-am vizitat şi noi. Vă plac porţile chinezeşti? Nu seamănă
cu cele maramureşene.
Chioşc
de pe strada Suzhou
Un colţ de lac (Am
vrut să zic: Un colţ de Rai.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu