VIZITĂ ÎN ŢARA DE SUB MESEŞ

Etnograful sălăjean Ioan Augustin Goia defineşte ca fiind Zona Etnografică Meseş, teritoriul aflat de o parte şi de alta a Munţilor Meseş, caracterizată prin aceleaşi port şi limbă şi prin aceleaşi obiceiuri. Din ea face parte şi Bănişorul. Într-o zonă puţin mai largă decât cea definită de I.A.Goia, având ca axă mediană tot Munţii Meseş, se desfăşoară acţiunea celei de a treia carte a mea, aflată în lucru, intitulată, provizoriu, „Întâmplări din Ţara de sub Meseş”. Am făcut o vizită în această „ţară”, cu prilejul sărbătorii de Sfântă Mărie, din acest an.

Aşa cum am mai spus, hramul bisericii din Bănişor este Adormirea Maicii Domnului, motiv pentru care ziua de Sfântă Mărie este una deosebită pentru satul meu, ea devenind, în ultimii ani, şi Ziua Satului.

De când mă ştiu, cu prilejul acestei zile – 15 august - are loc un pelerinaj la biserica din sat, în sensul că vin aici credincioşi din toate satele din jur. Slujba religioasă este oficiată de mai mulţi preoţi. În anul acesta au fost şapte, iar slujba s-a desfăşurat în aer liber, preoţii slujind din frumosul altar maramureşean instalat în curtea bisericii.

Altarul

Slujba religioasă

Ziua Satului a fost marcată, în ultimii ani, de serbări fastuoase desfăşurate în aer liber, de la care nu au lipsit focurile de artificii. În anul acesta, an de criză economică, sărbătorirea s-a limitat la un spectacol dat de şcolarii din sat la căminul cultural, spectacol urmat de o lansare de carte. Mi-am lansat eu, şi aici - prima lansare a avut loc la Bucureşti – cartea „Secretul comorii”.

Echipa artistică a şcolii din Bănişor

Muruniţele dansând

Recitatorul

Lansare 1

Lansare 2

Lansare 3

Ziua de 16 august am rezervat-o vizitei la cimitir şi vizitelor făcute rudelor şi prietenilor.

La mormântul bunicilor

În ziua de 17 august am făcut o vizită la Moigrad-Porolissum, urmată de o excursie de patru ore pe Meseş , de-a lungul Limesului (graniţa) Imperiului Roman de pe creasta muntelui. Castrul roman de aici (cazarma), a fost aplasat în municipiul Porolissum, cu o populaţie, înainte de retragerea aureliană,  de 15.000 de locuitori. Pe creasta  Meseşului, lungă de 70 km  au existat 60 de turnuri de observaţie romană, legate, între ele, de drumul roman.  Noi am parcurs doar o porţiune din ea, de câţiva kilometri, care număra doar opt turnuri.

 Am ţinut să străbat cu piciorul cărările pe care o să-i port pe eroii mei, în cartea amintită. Cu acelaşi scop, în luna mai a acestui an, am fost pe Măgura Moigrad, unde, în trecut, au existat o cetate şi o aşezare dacică.

Măgura Moigrad

Intrarea principală în Castrul Roman de la Porolissum (faţă)

Intrarea principală în Castrul Roman de la Porolissum (spate)

Săpături arheologice la Porolissum

Creasta Meseşului între Moigrad şi Măgura Stânii parcursă în ziua de 17.08.2010

(în prim plan amfiteatrul de la Porolissum)

Prin pădure 1

În pădure 2

Drumul roman de creastă

Aproape de capătul excursiei