AMINTIRI DEGHIZATE (2)

Zaharia Stancu, autorul romanului „Desculţ”,  a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor, deputat în Marea Adunare Naţională, membru al CC-PCR, academician, erou al muncii socialiste.  Toate astea nu l-au împiedecat să fie, uneori, de o trivialitate birjărească. O.S. Crohmălniceanu  redă în cartea sa o diatribă al scriitorului la adresa lui Nicolae Breban, pronunţată într-o şedinţă a Birului Uniunii Scriitorilor. Iat-o:

„Da, i-a retezat preopinentului vorbirea, Dumneata, tovarăşe Breban, vrei să te caci în capul meu. Asta vrei, tovarăşe Breban. Să  te  caci în capul meu. Bine, cacă-te în capul meu. Pentru asta v-a trebuit dumneavoastră preşedinte. Ca să vă căcaţi în capul lui. Cacă-te, da, cacă-te, tovarăşe Breban!

Crohmălniceanu a remarcat că Zaharia Stancu obişnuia să repete enervant de mult unele cuvinte şi în scrierile sale literare, aşa cum a făcut-o şi în „discursul” de mai sus.

Autorul cărţii povesteşte că, în vremea când el era redactor la „Viaţa Românească”, pe Zaharia Stancu l-a intrigat faptul că în această revistă au început să publice scriitori aflaţi în dizgraţia regimului şi n-a întârziat să-l atenţioneze: „Ce faceţi voi acolo la „Viaţa Românească”? Îi lăsaţi pe ăştia să scrie toate bazaconiile care le trec prin cap? După ce Petru Dumitriu, redactorul şef al revistei, i-a explicat că are nevoie de condeiul lor ca să crească prestigiul revistei,  Zaharia Stancu i-a replicat: Da, dar să-i puneţi să mănânce rahat!  Şi s-a justificat:  Dacă vin americanii ne spânzură pe amândoi. Cu cât o să fim însă mai mulţi, o să le fie mai greu s-o facă şi avem şanse să scăpăm” Din această întâmplare se vede cât de „sincer” colaborator al comuniştilor era el, în ciuda faptului că ei  l-au încărcat de funcţii şi titluri.

Despre Zaharia Stancu se spune că a fost un bun preşedinte al Uniunii Scriitorilor, că a ştiut să-ţi ocrotească tovarăşii de breaslă şi că era iubit de ei.