Slovaci din Sălaj, şi probabil nu numai din această zonă, se mai numesc şi tăuţi. Înainte de 1950, portul lor nu diferea foarte mult de cel al românilor din judeţ: se îmbrăcau cu haine confecţionate în casă, din cânepă sau din lână. Religia lor este romano-catolică şi ţin de Episcopia din Oradea.
Cartoful este principala legumă cultivată de slovacii din Munţii Plopişului. În trecut el a fost principalul lor aliment şi principala lor „monedă” de schimb. Îl gătesc într-o sumedenie de feluri: de la cartofii fierţi sau copţi - consumaţi numai cu sare sau cu unt, brânză şi smântână – la plăcinta de cartofi, turta de cartofi, budinca cu cartofi etc. Coborau cartofii de pe munte cu căruţele, la şes, şi-l schimbau pe grâu şi mălai sau îi vindeau.
În pădurile de aici cresc foarte multe ciuperci, care erau şi ele o sursă importantă de hrană şi comerţ a slovacilor.
Jirul pădurilor de fag de pe platou sau ghinda celor de stejar de pe versanţi, au încurajat creşterea porcilor, care erau lăsaţi liberi în pădure şi ştiau să vină singuri acasă. Mistreţii, numeroşi în zonă, le fac concurenţă porcilor domestici.î şi sunt o ameninţare serioasă pentru cilturile slovacilor.
După 1989, slovacii de aici au beneficiat de ajutoare din partea Slovaciei şi a Comunităţii Europene. Cu fonduri obţinute din aceste surse şi-au construit o şcoală nouă, un dispensar şi cămin de bătrâni şi şi-au asfaltat drumul principal de pe platou.
Biserica
Şcoala veche
Şcoala nouă
Cămin de bătrâni şi dispensar
Locuinţă
Sfârşitul excursiei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu