Azi este ziua lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Române. O cinstesc şi eu postând modesta mea poezie "Poet de lapte", scrisă în 1985, a doua zi de la prima mea încercare de a scrie versuri..
POET DE LAPTE
Sunt un „poet” de lapte:
mic,
neajutorat,
agitat.
M-am născut ieri.
Picioarele-mi sunt ncă moi,
nu-mi pot ţine capul,
nu stau în poponeţ,
fac pe mine.
Cu toate astea,
încerc să scriu versuri
albe,
scurte,
răspicate.
Încerc să scriu poezie
cu ritm,
plină de idei,
plină de forţă,
electrizantă,
avangardistă.
Încerc să scriu poezie
în stare să trezească
ură,
dragoste,
voinţă de luptă.
Aşa văd eu poezia.
Scriu repede,
precipitat,
agitat,
inspirat.
În timp ce scriu,
afară-i zgomot:
copiii strigă,
se bat cu zăpadă,
se trag cu săniile,
fluieră,
chiuie,
râd,
plâng,
Vacarm de nedescris!
Condiţii tocmai propice
pentru a scrie poezie
albă,
răspicată,
plină de forţă,
plină de miez.
Aiurea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu