PE MELEAGURILE NATALE

O SĂPTĂMÂNĂ PETRECUTĂ ÎN SĂLAJ

Săptămâna pe cale să se termine, am petrecut-o pe meleagurile natale, în Sălaj. Am fost la Zalău, Şimleu şi Bănişor. M-am întors azi.

Bănişorul m-a primit cu noutăţi: biserica din sat şi-a schimbat înfăţişarea; peste Valea Banului a început construcţia unui pod din beton, primul de pe teritoriul satului; în parcul din centrul satului s-a amenajat un loc de joacă pentru copii; au apărut câteva case noi.

Am avut prilejul să asist în Bănişor şi la sărbătorirea Zilei Eroilor. Ca şi pe vremea copilăriei mele, sărbătorirea a avut loc lângă monumentul eroilor din Primul Război Mondial , situat în centrul satului. Parcă
m-am văzut pe mine şi pe colegii mei de atunci, recitând şi întonând, ca şi şcolarii de azi, poezii şi cântece patriotice. Preotul din sat a oficiat un tedeum, în cadrul căruia au fost pomenitele numele bănişorenilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Primarul comunei a depus o coroană de flori

Reproduc cuvântarea unei eleve de la şcoala din sat, dedicată acestui eveniment şi rostită cu prilejul acestei festivităţi.

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI -ZIUA EROILOR

În fiecare an, la înălţarea Domnului, a intrat în tradiţie ca să aducem un prinos de recunoştinţă eroilor neamului, care s-au jertfit pentru apărarea pământului strămoşesc. De altfel, după Primul Război Mondial, s-a hotărât ca în această zi importantă a creştinismului, să se sărbătorească şi Ziua Eroilor, România devenind primul stat din lume care a decretat această zi ca sărbătoare naţională.

Mormintele şi monumentele eroilor la care depunem flori, aprindem lumânări şi ne reculegem reprezintă un simbol al dăinuirii noastre în timp, al sacrificiului suprem pentru înfăptuirea idealului naţional.

Ziua Eroilor este un minunat prilej de a cinsti, aşa cum se cuvine, memoria ostaşilor noştri jertfiţi în lupta pentru apărarea ţării, credinţei şi neamului. în Panteonul Eroilor Neamului se înscriu la loc de cinste şi ostaşii din Bănişor căzuţi pe câmpurile de bătaie din Tirol, Galiţia, stepele Rusiei, Budapesta sau in munţii Tatra din Cehoslovacia

Luaţi de la sapă ,de la plug ,de lângă familiile lor, tineri în puterea vârstei, 378 de cetăţeni ai comunei au fost duşi pe front in Primul Război Mondial. Au căzut 66 dintre ei, marcând cu jertfe de sânge pământ străin. intr-un război nedrept. Alţii au căzut pe câmpurile de bătaie in timpul celui de al Doilea Război Mondial. Numărul lor este la fel de mare: 194 de tineri au fost nevoiţi sa plece pe front, din care 47 au căzut in lupta, 27 dintre ei fiind din Bănişor, 10 din Ban, 10 din Peceiu. Au rămas în urma lor zeci de văduve şi orfani, iar mulţi dintre ei s-au întors răniţi, schilozi cu multe handicapuri. Numele celor căzuţi sunt înscrise pe plăcile de marmură ale celor doua monumente din comună. Jalea, durerile, lacrimile, lipsurile celor ramaşi nu sunt înscrise nicăieri. Pe aceşti înaintaşi ai noştri îi omagiem noi astăzi. Să le fie ţărâna uşoara, oriunde li se află mormintele presărate de-a lungul Europei: de la Cotul Donului până în Tirol si Munţii Tatra.

Desigur, la acest moment de sărbătoare, noi cinstim si eroii anonimi, soldaţii necunoscuţi, ale căror morminte sunt presărate peste tot în ţară şi în afara ţării.

Fie ca pilda lor să ne dea curaj şi încredere în forţele noastre, să ne ajute să trecem şi peste momentele destul de grele, din ziua de azi.

*

Reproduc şi o poezie populară „ de cătănie”, din vremea Austro-Ungariei, culeasă din Bănişor

M-a luat neamţul cătană

M-a luat neamţul cătană
La puşcă, de bună samă.
Io la puşcă n-am fost bun
Şi m-o pus neamţul la tun.
În cătană am vărat.
Mândra-i supărată-n sat.
Lasă-mă neamţule acasă
C-o crescut iarba de coasă,
Holda mi-i de secerat,
Şi mândra de măritat.
Că decât să fii cătană,
Mai bine-n codru cu pană.
Din codru mai vii acasă,
Din cătane nu te lasă.