BALCIC (5)

Revelion


Aşa cum am mai spus, am întâmpinat anul 2011 la Balcic, împreună cu foştii mei colegi, absolvenţi ai Facultăţii de Mecanică de la Institutul Politehnic Bucureşti, promoţia 1961.

Colegii

Petrecerea a avut loc la restaurantul hotelului Ahilea.

Restaurantul

Eu şi soţia, la masa festivă.

Am compus pentru colegii mei Pluguşorul de mai jos, pe care l-am rostit , la masa festivă, la câteva minute după ce am intrat în noul an.

PLUGUŞORUL SEPTUAGENARILOR

- Foştilor mei colegi, oriunde s-ar afla -

Aho, aho, colegi şi fraţi!
Dacă acasă vă aflaţi,
Staţi un pic, nu vă culcaţi!
În fotolii v-aşezaţi,
Picioarele vi le-nfăşaţi,
Fesul pe cap îndesaţi,
Protezele vi le aranjaţi,
Ochelarii vi-i spălaţi.
Dacă aicea vă aflaţi,
Auzul vi-l încordaţi
Şi-mpreună cu ceilalţi
Pluguşorul ascultaţi!

Ia nu mai sforăiţi măi
Şi sunaţi din zurgălăi!
Hăi! Hăi! Hăi!

Aţi plecat câţiva de-acasă,
Fără să vă pasă
Că puterile vă lasă.
V-aţi pus coada pe spinare,
Ceva bani în buzunare
Şi c-o crasă nepăsare
Aţi întins-o la plimbare!
Nu vă pasă, nu vă pasă,
Că în lipsa voastră de-acasă
Vă caută doamna cu coasă!
Aţi vrut să schimbaţi decorul
Şi să ascultaţi Pluguşorul
În ţara învecinată,
Tot de Dunăre udată.
Păi, dacă vreţi să-l ascultaţi,
Staţi un pic şi nu mâncaţi.

Ia nu mai mestecaţi măi
Şi sunaţi din zurgălăi!
Hăi! Hăi! Hăi!

Un plug, am împins fiecare
De la a şcolii terminare
Până la pensionare.
Pentru unii a fost uşor
Că s-au bucurat de-ajutor
De la rudele sus puse,
De la unchi, de la mătuşe
Sau de unul mai solid:
De la stat, de la Partid.
Alţii l-au împins solitar
Cerând ajutor în zadar,
Iar câţiva, mai păcătoşi
Sau mai puţin norocoşi,
S-au bucurat nu de-ajutor
Ci de beţe-n roţile lor.
Cu ajutor, fără ajutor,
Meritul nostru cel mare
E că ne-am arat tarlaua fiecare!

Ia nu vă mai miraţi măi
Şi sunaţi din zurgălăi!
Hăi! Hăi! Hăi!

Am arat în capitală
Şi în alte oraşe din ţară.
În fabrici şi uzine,
Pe şantiere şi-n mine.
Pe ogoarele arate bine
Au ieşit turbine,
Pe cele arate tare
Au ieşit cazane,
Pe cele arate frumos
Câte un vapor luxos.
Când s-a arat în crâng
A ieşit un strung,
Când s-a arat cu spor
A ieşit un tractor,
Iar când am arat după deal
A ieşit un „ţucal”
Mare cât un furnal.

Nu vă mai umflaţi în pene măi
Şi sunaţi din zurgălăi!
Hăi! Hăi! Hăi!

Apoi ne-am căsătorit
Şi aproape toţi am izbutit
Câte-un mariaj fericit.
Unii au izbutit chiar două,
Dar, ce ne pasă nouă?
Cei care s-au priceput
Chiar şi copii au făcut
Şi acuma au, aproape toţi,
Unul sau mai mulţi nepoţi
Care îi trag de mustăţi,
Sau li se urcă în spinare,
Când se joacă de-a călare,
Iar când o să fie ei mari
Or să-i tapeze de bani,
Or să se drogheze o dată,
Vor deflora câte o fată.
Se vor înhăita cu golanii
Îşi vor pierde la cărţi banii.
Unii ne vom panica,
Alţii se vor scandaliza!
Eu sper să nu fie aşa.

Nu vă fie frică măi
Şi sunaţi din zurgălăi!
Hăi! Hăi! Hăi1

Să revenim însă-n prezent
Şi să ne uităm atent
Înainte de-a fugi la culcare
Ce-aţi devenit fiecare.
Aţi rămas fără păr în cap,
Hainele nu vă încap,
Că se-mpiedecă de burtă;
Sculele nu vă ascultă;
N-aveţi dinţi, n-aveţi măsele,
Aveţi însă belele:
Dimineaţa vă doare capul,
La prânz vă doare ficatul,
Seara sunteţi obosiţi
Şi la televizor aţipiţi.
Noaptea vi se scurge-ncet
Între dormitor şi closet.
Dar, să fiţi fericiţi!
Cât timp vă mai doare ceva,
Înseamnă că trăiţi.

Nu vă mai văietaţi măi
Şi sunaţi din zurgălăi!
Hăi! Hăi! Hăi!

N-am vrut să vă speriaţi.
Nu-i cazul să vă-ntristaţi.
Nu e voie să fiţi trişti.
Vă ordon: Fiţi optimişti!
Prin urmare,
Vă fac o urare:
Să trăiţi,
Sănătoşi să fiţi!
Nu vă întristaţi,
Ci vă bucuraţi!
Că viaţa-i scurtă
Timpul nu ne-ascultă.
Să ne bucurăm momentan
C-am mai trecut un an
Şi dac-o vrea Bunul,
O să mai trecem unul.
Să ciocnim un pahar
Şi să n-avem habar
De ce-a fost iei
Sau de ce va fi mâine,
Pentru că azi, ne e bine!

Ia înveseliţi-vă măi
Şi sunaţi din zurgălăi!
Hăi! Hăi! Hăi!